Vocatia  este atractia , chemarea nestăpânită  către o anumită profesie.

Am îmbrătisat această profesie pentru că o iubim sau pentru că iubim ceea ce ne-ar putea oferi ea ?

• Unii cred cu tărie în efectele armonizatoare ale medierii la nivel social ,  prin schimbarea mecanismului de gestionare a conflictului ,
• Altii apreciază  că este o  modalitate de afirmare si de exprimare a valorilor individuale ,  pe care le promovează constant  în mediul lor de viată.
• Pentru altii mediarea este o simplă profesie , ce îi poate scoate din anonimat.
• Unii consideră că medierea este  o nouă oportunitate financiară.
• Unii  privesc medierea ca pe o simplă  ,,tehnică juridică”, cu rol de  descongestionare a completelor de judecată de vastitatea cauzelor ce le împovărează.
• Altii apreciază medierea  pentru noutatea mesajului ,  al principiilor   pe care se bazează.
• Altii consideră că medierea ,,activează” resursele interioare ale sensibilitătii  umane, extrem de valoroase  si  necesare pentru evolutia noastră , etc.

Trebuie să stim că vocatia nu este numai atractie , sau un impuls irezistibil  către o anumită profesie , este si o convingere ….. că altceva nu ai putea face !

După opinia psihologilor , vocatia  mai presupune  si o serie  de aptitudini pentru a realiza  o anumită profesie.

Ei ne învată că vocatia este în definitiv , expresia superioară a individualitătii , a personalitătii prin urmare , ceea ce poate să dorească individul în cel mai egoist individualism , este să se realizeze ca personalitate , cu specificul profesional propriu.

Nu ar fi rău să ne autoanalizăm si să vedem dacă avem acele calităti, aptitudini  indispensabile profesiei de mediator. Este binecunoscută tendinta oamenilor de a vedea numai ceea ce îsi doresc , s-ar putea ca si în cazul profesiei de mediator să credem că avem acele aptitudini , dar în realitate acestea să fie ,,diluate” adică să nu aibă acea intensitate care o impune  practica , la un nivel atât de optim , încât să obtinem rezultate excelente.

De ce trebuie să  fim mai întâi sinceri cu noi ? pentru că în momentul exercitării profesiei propriu zis , între altele, trebuie să punem în evidentă si „buchetul” de daruri  cu care fiecare fiintă este înzestrată  , iar pentru a face acest lucru , noi trebuie să avem  exercitiul , dexteritatea de a le identifica .

Doar  astfel , vom  putea ajuta părtile  în momentul abordării conflictelor din viata lor, să-si pună în  valoare în mod constructiv resursele .

Ce calităti trebuie să aibă un bun mediator?  În primul rând  să fie un om echilibrat , calm , optimist , realist , modest , sincer, răbdător , sensibil , integru , onest , creativ, flexibil , întelegător,  sa aiba simt al umorului , sa fie corect , impartial , intuitiv,  fără prejudecăti.

Dar  ce aptitudini   ar  fi recomandate pentru  un bun mediator ? Unanim recunoscută este  cerinta  de a fi un bun ascultător activ, o persoană comunicativă ,  un fin observator .

Mediatorul trebuie să aibă putere de analiză si evaluare ,  să fie atent la detalii , să aibă capacitate de sinteză ,  putere de a empatiza ,  putere de convingere , să fie concis ,  să îsi asume responsabilitatea , să aibă abilităti de cooperare  si lucru în echipă , să fie bun cunoscător al comportamentului uman , să fie  un om întelept , meditativ,  împăciuitor.

De-a lungul timpului s-ar putea ca unii dintre mediatori  să-si descopere talentul înnăscut  de a media un conflict , pe când altii , vor dobândii talentul doar prin cultivarea permanentă a însusirilor dobândite prin ,,efort tehnic” constient.

Indiferent dacă  avem sau nu plenar toate aceste calităti si aptitudini în mod nativ , important este să fim constienti  de necesitatea  dezvoltării  lor prin diverse modalitati  în fiinta noastră .

Dacă  în timp , vom constata că este prea greu pentru noi să manifestăm toate aceste calităti , sau dacă vom  aprecia că cerintele vor fi peste puterile noastre , să nu ne demoralizăm , ci să ne felicităm pentru curajul demonstrat la acest  început de drum , si apoi  să ne orientăm către o profesie care ne solicită doar zestrea noastră nativă, pentru că doar aceasta ne poate aduce împlinire sufletească deplină.

,, În fata unui om care nu sovăie când îsi urmăreste telul , soarta se predă”

Lermontov

mediator

Gabriela  Ichim