Avocatul / Juristul

In virtutea atribuţiilor profesionale, avocatul/ juristul este obligat să aducă la cunoştinţa clientului , toate informaţile necesare care pot servi la soluţionarea cât mai rapidă şi mai eficientă a cauzei acestuia.

Avocatul este specialistul care poate să-şi dea seama de pericolele procesuale pe care le poate întâmpina clientul sau de-a lungul procesului . De aceea el trebuie să-l sfătuiască pe acesta, cum poate alege o cale mai lipsită de riscuri pentru soluţionarea litigiului .

Trecerea sub tăcere de către avocat/jurist, a modalităţilor alternative de rezolvare a conflictului , printre care şi medierea ,este posibil să trezească un semn de întrebare clientului , privind buna credinţă a specialistului la care a apelat.

De asemenea , nu ar fi de bun augur pentru profesionişti , ca după soluţionarea unei cauze pe calea instanţei( în mod favorabil sau nefavorabil), justiţiabilii care le-au solicitat serviciile sa aprecieze ulterior , că ar fi putut obţine cel puţin acelaşi lucru sau chiar mai mult, în alte condiţii…….mult mai eficiente  privitoare la ; costuri , timp ,etc.

Este de la sine de înţeles că specialiştii nu pot să oblige părţile să opteze către această cale .

Din nefericire uneori , datorită intensităţii conflictului,anumite persoane înteleg să-i şicaneze pe adversari , prin introducerea sau tergiversarea cu rea credinţă a duratei procesului în care s-au angrenat. Această situaţie, este pe bună dreptate la un moment dat , sancţionată de instanţa de judecată.

Dincolo de moralitatea acestei atitudini a părţii adverse (şi nejudecând temeiurile acesteia) , nevinovatul specialist care s-ar afla pus în faţa unei astfel de situaţii delicate , ar trebui totuşi să încerce să trezească ,,conştiinţa clientului” sau , prin prezentarea în mod corect şi complet şi a celorlalte metode de soluţionare a conflictelor, fără teama de a fi judecat greşit de către acesta.

Legea , probitatea şi deotologia profesională îi permit acestuia, să acţioneze permanent detaşat de orice manifestare ,,rigidă” a părţii , şi în deplină armonie cu propria sa conştiinţă , deoarece decizia finală va aparţine întotdeauna clientului , indiferent de argumentele pertinente invocate de apărătorul său.

,, Cea mai copleşitoare forţa sub presiunea căreia suntem uneori constrănşi să lucrăm, este propria noastră conştiinţă”

L.Blaga

Atât avocatul cât şi juristul trebuie să prezinte părţii toate avantajele procedurii medierii , limitele acesteia dar şi rolul său în această procedură. Numai astfel, partea va înţelege respectul profund pe care îl manifestă profesionistul faţă de cauza sa .

Consecinţa acestei ,, conlucrări ” va aduce avocatului atât beneficii materiale , cât şi profesionale, dar mai ales, va aduce avantaje pe termen lung, pentru ca recunoştinţa clientului pentru etica profesională demonstrată de specialist , va menţine şi consolida colaborarea lor pe viitor.

In concluzie , specialiştii în domeniu pot promova cu succes medierea în diverse forme , important este să înteleagă că ,,mecanismul” nu le este potrivnic ci dimpotrivă , reprezintă ,,veriga” lipsa din sistemul juridic , la care pot apela cu încredere şi ei pentru rezolvarea propriilor conflicte.

Avocat . Mediator

Gabriela Ichim. Bacau