PREZENTAREA SUCCINTA a procedurii medierii.

PREZENTAREA  SUCCINTA  a procedurii medierii.

  1. Alegerea  unui mediator  la serviciile caruia sa apelati pentru rezolvarea diferendului in care sunteti implicati. SPECIALISTUL poate fi gasit in Tabloul Mediatorilor intocmit de Consiliul de Mediere.
  2. Contactarea persoanei specializate dorite . Prezentarea succinta a naturii conflictului , a stadiului in care acesta se afla , precum si a tuturor partilor implicate .Aceste informatii sunt absolut necesare pentru o prima identificare de catre mediator al specificului conflictului pentru a putea constata daca litiugiul poate face obiectul unei medieri sau nu.
  3. formularea de catre o parte interesata a unei cereri catre Biroul de mediere x , pentru declansarea procedurii medierii ,in sensul trimiterii unei invitatii partii- partilor,  cu care adresantul se afla in litigiu.

Invitatia cuprinde cel putin; data, ora , natura conflictului,etc,precum si  locatia unde partile urmeaza sa se intalneasca pentru prima data.

 

Exista situatii cand abele parti se pot prezenta impreuna la mediator si doresc declansarea medierii,caz in care mediatorul stabileste de comun acord cu ambele parti data si ora la care urmeaza sa aiba loc prima sedinta de mediere, daca in acel  moment nu se poate .

  1. Acceptarea procedurii medierii. Este recomandat ca partea invitata sa contacteze la randul sau mediatorul pentru a confirma sau infirma participarea la mediere, sau pentru a transmite alte informatii esentiale( in opinia sa) necesare  pentru buna desfasurare a medierii.
  2. Prezentarea partilor la mediere. Prezentarea procedurii medierii persoanelor  prezente si clarificarea eventualelor nelamuriri.
  3. Semnarea documentelor( contractele de mediere , declaratiile de confidentialitate ).
  4. Desfasurarea primei sesiuni comune -unde ambele parti isi exprima punctul de vedere cu privire la litigiu
  5. Participarea in continuare la sesiuni individuale cu fiecare  parte, cu pastrarea confidentialitatii informatiilor furnizate mediatorului.

Acestea nu sunt limitate ca numar , ci doar trebuie sa se incadreze  in timpul total acordat sedintei de mediere din ziua respectiva.

8  Desfasurarea sedintei de mediere comune de final,  in care se concretizeaza termenii intelegerii dintre parti

9 Inchiderea proceduriide mediere ,prin intocmirea in principal  al unui proces verbal de inchidere al medierii, in care se consemneaza modul cum s-a finalizat medierea.

In situatia in care partile au ajuns la o intelegere se intocmeste Acordul de mediere, in care se consemneaza solutia finala , solutie care a dus la stingerea conflictului tocmai pentru ca a avut la baza,  identificarea si satisfacerea nevoilor ambelor parti.

PROCEDURA MEDIERII in cauzele penale

PROCEDURA MEDIERII in cauzele penale

Părţile pot apela la mediere atat in faza de urmarire penala cat si in faza de cercetare judecatoreasca.

Indiferent de pozitia lor in cadrul unui proces penal nici una dintre parti nu va putea fi obigata sa participle la o procedura de mediere, intrucat aceasta este eminamante facultativa si volitiva.

Cu ocazia medierii se va asigura dreptul fiecarei parti la asistenta juridica sau la un interpret, in cazurile in care se impune acest lucru.

De asemenea, in cazul minorilor, trebuiesc asigurate garanţiile prevazute de legea penala pentru acestia.

 

Legea 192/ 2006 coroborata cu  dispozitiile din Noul Cod penal  detaliaza situatiile in care partile pot apela la mediere in cazul savarsirii infracţiunilor precizate .

Astfel in situatia in care  partile isi solutioneaza conflictul   prin procedura  medierii  inainte de inceperea efectiva  a procesului penal in instanta partea vatamata nu mai poate sesiza pentru aceeasi infractiune, organele de cercetare penala sau instanta de judecata.

Este bine de stiut ca atunci cand procedura medierii este initiata chiar in termenul de introducere al plangerii prealabile la organele in drept , acest termen se suspenda pe durata desfasurarii medierii.

Termenul de introducere a plangerii prealabile ,este de trei luni  din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul, daca persoana vatamata este un minor sau un incapabil , termenul de trei luni, curge de la data cand persoana indreptatita a stiut cine este autorul faptei.

Daca partile aflate in conflict, reusesc sa se impace , adica sa-si satisfaca reciproc toate cerintele  si pretentiile, nu mai este necesara implicarea ulterioara a organelor de cercetare penala sau a instantei de judecata.

In cazul in care partile aflate in conflict nu sau impacat, partea vatamata poate introduce plangerea prealabila in termenul legal, termen care iti va relua cursul de la data intocmirii procesului-verbal de inchidere a procedurii de mediere.Se socoteste in acest caz si termenul scurs inainte de suspendare.

 

Cea de a doua situatie este cand partea vatamata si faptuitorul apeleaza la mediere dupa inceperea urmaririi penale sau a procesului in instanta de judecata.

In aceste cazuri cercetarea penala sau a judecarea cauzei se suspenda de catre judecator ,in sedinţă publica,  de la data prezentarii de catre parti a contractului de mediere.

Termenul de suspendare a solutionarii unei cauze penale supuse medierii este de maxim 3 luni si este expres stipulat in Legea 192/2006.

Daca partile au ajuns la un acord ,inainte de expirarea celor trei luni, aceasta suspendare inceteaza in momentul in care procedura medierii se inchide prin oricare dintre modurile prevazute de lege . Partile   trebuie sa instiinteze organele judiciare despre aceasta situatie .

În dosarele penale ,mediatorul are obligatia sa comunice organului judiciar o copie a procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere.

Procesul penal se reia din oficiu dupa scurgerea celor trei luni de suspendare si in functie de modul de solutionare al conflictului de catre parti ,incheie sau continua cercetarea judecatoreasca cu administarea probatoriilor necesare pronuntarii unei hotarari legale , prin  care se solutionează  de catre instanta atat latura penala cat si latura civila a cauzei.

Medierea in dosarele penale prezinta aceleasi avantaje ca si medierea in cauzele civile.  Pe langa toate acele aspecte aa mai sublinia faptul ca prin retragerea plangerilor   penale sau prin impacarea partilor din conflictele penale , inculpatii care nu au mai savarsit   anterior medierii  alte infracţiuni  ,nu mai sunt in pericol de a avea inregistrate in cazier faptele penale, intrucat   organele judiciare dispun incetarea procesul penal ca urmare a retragerii plangerii  sau impacarii partilor.

Acum dupa modificarea legii medierii  ,organele jurisdicţionale au sarcina  nu numai de a recomanda acesta metoda de solutionare ci si de a informa partile despre avantajele acestei proceduri .

Indrumandu-i efectiv si  nu doar formal catre aceasta procedura,  le da astfel posilitatea  de a incerca  cu ajutorul unei persoane specializate , solutionarea conflictului , prin identificarea si satisfacerea nevoilor ambelor parti.

Gabriela Ichim.

PARTICULARITATILE MEDIERII PENALE

PARTICULARITATILE    MEDIERII    PENALE  

Medierea in domeniul penal are numite particularitati legate de ;

  • Modul de abordare al tehnicilor de mediere in raport de anumite categorii de persoane ce sunt parti in procedura de mediere.

  

  • Interventia unor dispozitii penale sau a altor dispozitii legale nationale si recomandari internaţionale .

 

  1.    Existenta numitor limitari :

– de miscare

– de decizie

– de comunicare

– de procedură

  1. Asistarea si reprezentarea  partilor

 

  1.   Obiectul medierii .Cotinutul acordului de mediere

 

  1. Efectele acordului de mediere asupra solutiilor organelor judiciare.
  2. Influenţa acordului de mediere asupra aplicarii unor prevederi de drept penal si procesual penal
  3. Procedura medierii cu partile aflate in anumite situatii speciale.

Modalitati reparative a prejudiciilor cauzate prin fapte penale.

Modalitati reparative  a   prejudiciilor cauzate prin fapte penale.

  1. Reparatia morala – Recunoasterea faptei.,

–    scuze exprimate public

  • manifestarea sincera de regret, acordarea de scuze.
  • asumarea raspunderii de catre autor,
  • prestarea unei munci in folosul victimei,
  • publicarea hotararii de condamnare.

 2..Reparatia materiala in natura, daca mai este posibila si conforma vointei si interesului partilor,

  • restituirea bunului
  • repararea bunului

 

3  –   repunerea in situatia anterioara

4  – repararea prin echivalent,

restituire de bunuri de aceiasi valoare  , cantitate, sau cu aceleasi proprietati si calitati cu bunurile distruse.

–  sume de bani reprezentand  contravaloarea bunurilor

furate si imposibil de restituit , a bunurilor distruse.

sume de bani reprezentand beneficiul nerealizat

–  sume de bani cu titlu de daune materiale cauzate

–  sume de bani cu titlu de daune morale

Renuntarea la pretentiile civile

Renuntarea la pretentiile civile

(1) Partea civilă poate renunta, in tot sau in parte, la pretentiile civile formulate, pana la terminarea dezbaterilor in apel.

(2) Renuntarea se poate face fie prin cerere scrisa, fie oral in sedinta de judecata.

(3) Partea civila nu poate reveni asupra renuntarii si nu poate introduce actiune la instanta civila pentru aceleasi pretentii.

În cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaşte, in tot sau in parte, pretentiile partii civile.

În cazul recunoasterii pretenţiilor civile, instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.

OBIECTUL MEDIERII PENALE .

  • Infractiunile pentru care impacarea partilor si retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala.
  • Actiunea civila a cauzelor penale .

Infractiunile ce pot face obiectul medierii;

1.Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatati:
Infracţiunea de lovire sau alte violente(art.193,             Noul  Cod penal )

Vatamarea corporala din culpa ( art.196.Noul Cod  penal)

  1. Infractiuni savarsite asupra unui membru de familie ( art .199, Noul Cod penal)

Violenta in familie.

  1. Infractiuni contra libertatii persoanei;

Amenintarea ( art. 205, Noul Cod penal)

  1. Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale

Violul  ( art. 218 ,alin .1 şi alin .2, Noul Cod penal)

Agresiunea sexuala (  art .219, alin .1, Noul Cod penal)

Hartuirea sexuala ( art. 223, Noul Cod penal)

5.Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii private .

Violarea de domiciliu ( art. 224 , Noul Cod penal)

Violarea vietii private ( art.226, Noul Cod penal)

Divulgarea secretului profesional ( art. 227, Noul Cod penal).

6 Infractiuni  contra patrimoniului.

Furtul ( art.228, Noul Cod penal)

Furtul calificat ( art. 229, alin 1, alin 2 lit b) şi c Noul Cod penal)

Furtul in scop de folosinta( art. 230, Noul Cod penal)

  1. Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii .

Abuzul de incredere ( art.238, Noul Cod penal)

Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor ( art. 239, Noul Cod penal)

Bancruta simpla( art. 240, Noul Cod penal)

Bancruta frauduloasa ( art .241, Noul Cod penal)

Gestiunea frauduloasa( art . 242, Noul Cod penal)

Inselaciunea ( art 244, Noul Cod penal)

Inselaciunea privind asigurarile ( art 245, Noul Cod Penal)

  1. Distrugerea si Tulburarea de posesie

Distrugerea (art .253,  alin.1 si alin 2, Noul Cod penal)

Tulburarea de posesie( art .256, Noul Cod penal)

9 Infractiuni contra infaptuirii justitiei

Asistenta si reprezentarea neloiala ( art .284. Noul Cod penal)

10 .Infractiuni de serviciu

Violarea secretului corespondentei ( art.302. alin 1, Noul Cod penal)

  1. Infractiuni contra familiei.

Abandonul de familie( art.378, Noul Cod penal)

Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului( art. 379, Noul Cod Penal)

  1. Infracţiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate

Impiedicarea exercitarii libertăţii religioase( art .381, Noul Cod penal)

Infracţiuni prevazute in legi speciale . exemple.

–     Legea 64 /1991 privind brevetele  de inventie republicata  in Monitorul Oficial nr 541 din 8 august 2007.

Art. 58, alin. 1, din Lege are urmatorul cuprins ,,Insusirea  fara drept, in orice mod , a calitatii de inventator , constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda .

alin 2. Impacarea  partilor inlatura raspunderea penala .

Art .59 alin 1. Incalcarea dispozitiilor art. 32 ,alin. 2,din lege constituie infractiunea de contrafacere si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda .

alin 2. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala  .

  • Legea 129 / 1992 privind protectia deseneler si modelelor , republicata in Monitorul  Oficial nr. 876 din 20 dec 2007.

Art .50, alin .1 , Insusurea fara drept a calitatii de autor al desenului ori modelului , constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art.50, alin.2. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala .

Art. 52, alin. 1 . Insusirea fara drept a oricarui act prevazut in art .30 , dupa data inregistrarii desenului sau modelului , constituie infractiune de contrafacere si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda .

Art. 52 alin.2. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

  • Legea 16/1995 privind protectia topografiilor produselor semiconductoare republicata in Monitorul Oficial 824 din 6 octombrie 2008.

Art 38 alin.1, Exploatarea comerciala sau producerea fara drept a unei topografii protejate ori a unu produs semiconductor in care este incorporata o topografie protejata sau a unui element de circuit care incorporeaza un astfel de semiconductor , in masura in care acest element continua sa contina o topografie , daca fapta a fost comisa dupa data publicarii topografiei in Registrul national al totografiilor , constituie infractiune de contrafacere si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda .

Alin. 2. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala .

UTILITATEA MEDIERII

UTILITATEA MEDIERII.

      Utilitatea medierii penale  din perspectiva justitiei restaurative

  • Justitia restaurativa, este o miscare care a aparut in America de Nord, in anii ‘70, ai sec. XX, este bazata pe programe care urmaresc impacarea intre victima si infractor si identificarea unor solutii adecvate, de reparare a prejudiciului cauzat prin savarsirea infracţiunii. Justitia restaurativa pleaca de la premisa ca toate partile trebuie sa fie implicate in cautarea raspunsului la infracţiune, respectiv victima, infractorul, precum si comunitatea.

 

 Utilitatea  medierii pentru victima  :

–  obtinerea mai rapida a despagubirilor solicitate,

–  satisfacerea nevoilor  prin multiple modalitati de reparare adaptate cerintelor victimei ,

–  adaptarea procedurii medierii la nevoile speciale ale victimei.

  Utilitatea  medierii pentru inculpat  

– constientizarea consecintelor faptelor ,

– acorda sansa de a indrepta raul produs ,

–  faciliteaza reeducarea prin reitegrarea in comunitate ,

–  permite  sancţionarea   prin alte mijloace decat izolarea in detentie.

–  evită o posibila condamnare  sau diminueaza efectele pedepsei aplicate.

–  reduce marginalizarea  de catre comunitate  .

REGLEMENTARI INTERNATIONALE

  1. Recomandarea  nr .R (99) 19 privind medierea in materie penala conform careia , ,,medierea in materie penala este un proces prin care victimei şi infractorului li se da posibilitatea , in cazul in care consimt liber , sa participe activ la rezolvarea problemelor aparute in urma infractiunilor cu ajutorul unei terte persoane impartiale” .
  2. Decizia –cadru a Consiliului Uniunii Europene din 15 martie 2001 privind statutul victimelor in cadrul procedurilor penale ( 2001/220/JAI), ,, medierea , in cauzele penale inseamna cautarea , inainte sau in cursul procedurii penale a unei solutii negociate intre victima si autorul infractiunii , cu medierea unei persoane competente”.
  3. Avizul (Opinia) nr 6(2004)cu privire la judecarea echitabila si în termen rezonabil si rolul judecatorilor in procese avand in vedere mijloacele alternative de soluţionare a disputelor , emisa de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) organ consultativ pe langa Consiliul Europei conform careia ,, medierea victima – infractor nu va avea ca finalitate o degrevare a instantelor de judecata , astfel ca se impune promovarea conceptului mai larg de justitie restaurativa , vazut  ca un ansamblu mai larg de proceduri  ce permit redirecţionarea de la procesul penal obisnuit inainte de a incepe , dupa ce a inceput , ca parte a procesului pana la darea sentintei sau chiar în timpul executarii pedepsei”.
  4. Ghidul pentru cea mai buna implementare a Recomandarii cu privire la medierea in materie penala  adoptat de Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei ( 7 decembrie 2007), prin acesta se recomanda ,, promovarea si organizarea unor sisteme eficace de mediere intr-un spatiu geografic cat mai vast posibil, in toate stadiile procedurii penale , inclusiv etapa de executare a sanctiunilor ; judecatorii , procurorii si alte autoritati judiciare penale trebuie sa fie capabili de a furniza informatii , de a organiza sesiuni de informare cu privire la mediere , si daca este necesar , sa invite victimele si sau delicventii sa utilizeze medierea si sa trimita cauza la mediere”.

5 Rezolutia 2002/12 a Organizatiei Natiunilor Unite privind principiile fundamentale privind utilizarea programelor restaurative in materie penala. ,,Procesul restaurativ  reprezintă un proces in care victima si infractorul , iar cand este cazul alte persoane afectate de infractiune , participa impreuna la rezolvarea problemelor rezultate in urma savarsirii infractiunii , ajutate de un tert independent , mediatorul”. În rezolutie se mai recomanda statelor ,,sa intreprinda demersurile necesare implementarii programelor de justitie restaurativa , imbunatatirea celor prezente si includerea lor in justitia penala”.

  1. Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European si a Consiliului Europei din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea si protectia victimelor criminalitatii si de inlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului.

,,Serviciile de justitie reparatorie, inclusiv, de exemplu, medierea dintre victima si autorul infractiunii, conferinta familiala si cercurile de verdict, se pot dovedi extrem de benefice pentru victima, insa necesita bariere de protectie pentru a fi impiedicata victimizarea secundara si repetata, precum si intimidarea si razbunarea. Aceste servicii ar trebui, prin urmare, sa aiba ca prima prioritate interesele si nevoile victimei, repararea prejudiciilor suferite de victima si evitarea producerii altor prejudicii”.

Tranzacție sau Acord de mediere?

Aproape intotdeauna putem face ceva in situatia in care apare un conflict.

     Cand nu reusim  sa-l rezolvam  ii putem da un raspuns care sa-l orienteze intr-o directie constructiva.

     Ajutam partenerii sa-si inteleaga nevoile si sa-si exprime sentimentele la un nivel mai adanc, ori facem durerea mai suportabila sau, in fine , putem provoca escaladarea conflictului , pentru ca  oamenii sa-l constinetizeze sau sa-i acorde prioritate in solutionare.

    Ca si problema , conflictul, indiferent de origine,  nu este altceva decat un impediment  , o bariera in calea desfasurarii line , fluente  si normale a lucrurilor.

      Problema se considera ca fiind orice obstacol survenit in calea desfasurarii normale a activitatii , fie ea intelectuala , motorie, afectiva sau de alta natura.

    Obstacolele pot avea o cauza obiectiva ,  in care sa nu fie neaparat implicate persoane.

     ,,Atata vreme cat conflictul poate fi privit ca o problema”  de o factura speciala (psihosociala) , rezolvarea lui   poate fi considerata  si ca o ,,rezolvare tipica de probleme”.

     S-au avansat multe definitii ale rezolvarii conflictului .

Una dintre cele mai satisfacatoare pare a fi cea formulată de J.Burton;

       ,,Rezolvarea conflictului inseamnă lichidarea lui prin metode analitice care presupun accederea la RADACINA PROBLEMEI si obtinerea unui rezultat , care este vazut de ambele parti, ca fiind o solutie permanenta a problemei”.

      Autorul opteaza pentru termenul de,, lichidare”a conflictului in locul celor mai relativi de ; rezolvare, incheiere, stingere , sau eliminare.

   EXAMINAREA riguroasa a problemei conflictului este cheia succesului.

,,Conditia accederii la RADACINILE PROBLEMEI ne previne asupra evitarii confuziei conflictului MANIFEST cu cel REAL, subteran si in special, asupra identificarii obligatorii  a NEVOILOR REALE din subsidiarul angajarii partilor in conflict.

    Rezultatul ( acord sau intelegere) neaccepat de ambele parti , nu garanteza permanenta solutiei; o rezolvare prin forta de tip castig de cauza , sau chiar un compromis , in care fiecare obtine o parte din ceea ce a revendicat , dar nici unul totul, constituie o incheiere provizorie a conflictului , fiecare dintre parti fiind gata sa il reactiveze cand i se ofera sansa.

    De aceea rezultatul unui conflict corect rezolvat , lichidat trebuie sa fie acceptat de ambele parti  ca solutie definitiva , permanenta a problemei”.

   Am redat aceste explicatii stiintifice ale autoarei Ana Stoica Constantin,cuprinse in lucrarea sa ,,Conflictul interpersonal” pentru a accentua mai bine diferenta dintre conflictul manifest,( cel pe are il evidentiaza de regula  partile  in actiunile de chemare in judecata) si conflictul real.

        CONFLICTUL REAL  de regulă ramane ascuns specialistilor din domeniul juridic; procurorilor, judecătorilor, avocatilor, etc, pentru ca in virtutea atributiilor profesionale ,  fie nu VOR sa afle mai multe despre parti( pentru că o consideră pierdere de timp , sau nu vad legatura cu problema clientului) fie  dimpotriva partile insele , le ,,obstructionează”  cercetarea in profunzime a conflictului.

      Ceea ce se rezolvă astazi in instantele de judecata  prin intermediul TRANZACTIILOR este conflictul MANIFEST si nu conflictul REAL.

      Medierea este mijlocul, cadrul, structura ( in are partile  negociaza modul de satisfacere al nevoilor lor )  prin care, asa cum spunea J.Burton, se LICHIDEAZA concret  si complet conflictul REAL .

  Tranzactia se bazează pe satisfacerea intereselor  părtilor.

   Pe cand  Medierea are ca scop satisfacerea nevoilor lor .In spatele intereselor afisate,  sunt de fapt adevaratele nevoi ale partilor.

     Interesele nu se identifica  sau confunda cu nevoile . Interesul  reprezinta un obiectiv ,o tinta pe care cineva urmareste sa le realizeze prin orice mijloace. Nevoia este o necesitate de baza , o trebuinta absoluta  pentru o fiinta sau pentru un grup , o aspiratie. Nevoile sunt structurate pe cinci nivele conform ,,piramidei” lui Maslow. Nivelul I -de baza este format din nevoile fiziologice( apa, aer, hrana, odihna, sex,etc), nivelul II ,este repezentat de nevoile de siguranta, nivelul III este reprezentat de nevoile de dragoste si apartenenta, nivelul IV este reprezentat de nevoile de stima si respect iar ultimul nivel ,este reprezentat de nevoile de autorealizare, autodepasire.

    In actiunea de revendicare fiecare parte are interesul sa obtina un imobil , aducand ca argumente diferite inscrisuri cu valoare juridica. Dar in spatele acestui interes, se afla cate o nevoie diferita , fiecare parte vrea imobilul din anumite motive, acestea  avand la baza nevoile lor individuale.Unul  vrea imobilul pentru ca nu are adapost ( nevoie de siguranta) , iar altul pentru ca doreste sa faca  din el un restaurant  celebru,care sa ii poarte numele si sa il faca respectat in localitate  (nevoie de stima si respect). Acelasi interes  poate ascunde nevoi diferite.

     O actiune in instanta de judecata  nu se  formuleaza si  sustine pe nevoile partilor, ci are la baza  interesul urmarit juridic. De asemeni nici o hotarare judecatoreasca nu se motiveaza pe nevoile partilor ,ci are ca fundament un sistem probator apt sa sustina interesele solicitate in cererea de chemare in judecata .

    Cu toate acestea , desi forma finala a unui acord de mediere, releva de cele mai multe ori aspectele legate de interesele partilor , in spatele acestui act formal este o  identificare, evaluare, prioritizare si satisfacere a nevoilor celor doua parti.

      Numai utilizand tehnicile de mediere, mediatorul  descoperă acele nevoi esentiale pentru cei aflati in disputa. Aceste nevoi  pot declansa ulterior procesul de oferta si contraoferta  ce duce in final la stingerea litigiului. Cand una dintre parti , obtine din partea celeilalte recunoasterea  si acceptarea nevoi sale,  cand observa interesul  pentru satisfacerea nevoii sale , atunci si ea este dispusa sa depuna toate eforturile pentru  a gasi  o solutie ce o poate multumi pe cealalta parte,  fiind ferm  convinsa ca satisfacerea propriei nevoi, este conditionata de satisfacerea celeilalte nevoi. Intre ei se stabileste o punte de colaborare ,o  relatie de interdependenta , avand ca scop lupta in echipa  impotriva problemei, ei  abandonand astfel  pozitia initiala de oponenti rigizi  ,unul impotriva celuilalt, si adoptand o atitudine de cooperare de natura sa ii conduca catre un  rezultat -compromis reciproc avantajos.

 De ce?   pentru ca   tehnicile utilizate de mediator descopera partea ascunsa a conflictului si da sansa partilor sa-i inteleaga cauzele, sa isi  descopere propriile nevoi , sa isi caute surse de satisfacere a acestora .      Sunt capabile sa faca acest lucru pentru ca si-au schimbat perceptiile initiale fata de conflict , fata de aparentul ,,adversar”.

      Astfel prin comunicarea  si tehnica specifica procedurii  medierii perceptiile diferite devin perceptii comune, iar resursele limitate ,devin  resurse nelimitate .Pentru aceasta partile sunt ajutate sa  devina ceative si dispuse sa satisfaca nevoia celeilalte parti ,sub orice forma  inclusiv  , prin compensatie sau echivalent , numai  ca sa le fie  asigurata pe baza de reciprocitate  satisfacerea propriei nevoi.

   Prin mediere paleta modalitatilor de satisfacere a nevoilor se diversifica, se multiplica ,pe cand prin tranzactie ,nu .

  Apoi sa nu uitam faptul  ca litigiul ,conflictul dintre doua parti  presupune  si o manifestare a emotiilor lor .

     In mediere comunicarea dintre cele doua parti , facilitata si  gestionata de un mediator  specializat  ,determina  manifestarea acelor  trairilor interioare ascunse ,care tineau partile in pozitii diametral opuse. Detensionarea in mod  controlat a starilor sufletesti acumulate in perioada evolutiei conflictului , atrage o schimbare de mentalitate si de  conduita, ce conduce in final la o abordare deschisa , fara rezerve si emotii negative a problemei lor.

     In tranzactie nu este  posibila aceasta echilibrare emotionala, pentru ca accentul nu se pune pe comunicarea dintre parti si  dirijarea acesteia spre nevoile  lor, ci pe  o comunicare care exclude manifestarea profunda de sentimente, fiind dirijata expres spre satisfacerea scopurilor – intereselor .

      In mediere  facilitarea comunicarii  dintre parti, constituie rolul principal al unui mediator conferit prin lege.Se face in mod specializat, avand la baza tehnici de mediere si de comunicare , precum si abilitati, aptitudini de comunicare. Tranzactia presupune o comunicare structurata  doar pe obiectiv si este doar de circumstanta.

     Medierea se orienteaza mai intai catre om si apoi catre problema lui,  ea separa problema de om , pe cand tranzactia se orienteaza direct catre problema uitand de factorul uman.

      Numai descoperind cauzele reale ale unui conflict  si  reflectand pasnic asupra lor, analizandu-le, acceptandu-le ,simplificandu-le  partile pot gasi definitiv ,, solutia – remediu” care sa le satisfaca pe deplin nevoile in principal  si interesele in subsidiar, ,,solutie  – remediu”pe care apoi  sa o materializeze intr-un  acord de mediere.

    Concluzionand , medierea prin tehnicile sale ,acorda sanse mult mai mari partilor sa-si rezolve diferendul in totalitate ,si nu doar in aparenta .

   Ofera o gama variata de optiuni de solutionare, IZVORATE din nevoile  neexplorate ale partilor , optiuni orientate exclusiv spre satisfacerea  nevoilor lor .

      Ramane de vazut pe viitor  in  practica , ce anume vom intelege sa rezolvam alaturi de justibiabili; conflictul real in totalitatea sa  , sau o  doar o ,,felie” din continutul acestuia ?

    Medierea solutioneaza conflictul real din umbra conflictului juridic aparent.

Avocat . Mediator

Gabriela Ichim. Bacău