Comunicarea

Comunicarea este generatoare de conflict sau îngreuiază soluționarea conflictului, în cel puțin două situații;

1.Când este absentă, ne referim la comunicarea verbală( când individul nu spune deloc ce îl nemulțumește, dar acumulează tensiune și în cele din urmă aceasta se descarcă într-un moment, la un nivel și într-o manieră care iau prin surprindere prin intensitate și maniera de manifestare  neadecvată) sau,

2. Când este defectuoasă ( conduce la înțelegere eronată, la neânțelegeri).

Oamenii comunică de cele mai multe ori imperfect , dar presupun că au făcut-o clar.

Văzând apoi că ceilalți acționează în virtutea, altor informații , ei atribuie acest lucru, relei –credințe a celorlalți , sau distorsionării mesajului  la receptor, în nici un caz imperfecțiunii comunicării la nivelul emițătorului, adică al lor.

Așa cum spuneam în realitate comunicarea este defectuoasă, iar cauza alterărilor și pierderilor de sens , când nu se datorează canalului de comunicare , este împărțită între cei doi protagoniști , vorbitorul și ascultătorul.

Pe de o parte în realitate , uneori noi nu transmitem , ceea ce credem că dorim să transmitem.. La rândul său receptorul are marja lui de subiectivitate , care face ca informația ajunsă la el și cu care operează, să fie altă informație – mesaj , marcată de o sumedenie de factori cognitivi,  afectivi, contextuali, etc.

Psihologii au observat că oamenii vorbesc mai mult decât înțeleg.

Cauza esențială este că ei nu acordă  sens identic cuvintelor, deși nu recunosc aceasta decât în momente de criză individuală sau colectivă.

Mesajul apare distorsionat pentru că  informațiile sunt selectate în funcție de așteptările noastre , nevoile ,credințele, interesele, atitudinile experiențele de viață, cunoștințele noastre,etc.     Adesea deci mesajele sunt decodificate incorect , fără ca vreuna dintre părți să știe că a existat vreo neânțelegere.

Este recunoscută tendința noastră de a auzi doar ceea ce vrem să auzim, și să vedem, doar ceea ce vrem să vedem.

Pe lângă cele menționate mai sus , sunt și anumite comportamente care inhibă, perturbă sau blochează  comunicarea ; exprimarea ermetică, ambiguitatea ,întreruperea actului de ascultare, stereotipurile, sfaturile necerute, neatenția , amenințarea sau folosirea șantajului, lauda în scopul obținerii unor  beneficii, schimbarea subiectului , lipsa de respect, indiferența față de vorbitor,critica, insultarea, ironia , etc.